Galeria “M.B.” Cluj-Napoca – “Sevaletul Calator”

”Sevaletul calator”, pictura semnata de Vera Dan si Eugenia Falcuta, la galeria M. Berinde

Sub titlul ”Sevaletul calator”, expun cele doua artiste din Cluj o selectie din ultimele lor creatii in primitoarea sala a Galeriei Mariana Berinde. Absolvente ale UAD, sectia pedagogia si teoria artei, active in cadrul filialei Cluj a U.A.P. Prietene si complementare ca temperament artistic şi ca viziune, au expus la saloanele oficiale anuale ale artistilor clujeni si la galerii din oras, cum ar fi galeria ”Glamour”, For Home Design, Remenik Sandor si, mai recent, in galeria Mariana Berinde. Pentru crezul lor, la care subscriu ambele artiste… Sevaletul calator ”ar defini drumul creatiei spre descoperirea autenticului univers interior, al sinelui, insotita de semnificarea simbolica a unor ”lumi” din preajma, lumi gandite si pictate secvential. Pictura lor, in moduri de exprimare foarte diferite, palpeaza vizibilul imediat dupa modelul sufletelor lor generoase, cautand universalul in apropierea cea mai banala… O papadie ivindu-se pe marginea unei guri de canal, un cer noros, dens, gatuit de intunecimea unor constructii cenusii, ca sa ma folosesc de doua simboluri specifice fiecareia dintre cele doua artiste, extind lumea din preajma, condensand-o totodata in starea interioara a lui Acum. In spatele imaginilor, se insinueaza un sentiment de universalitate sub aparente umile, fara sa epateze prin stiluri sofisticate. Pictura acestor doamne emotioneaza si incalzeste asprimile singuratatilor, formalismele si egoismele noastre, gasind intelesuri spirituale fiecarei clipe din calatoria noastra pe urmele fermecate ale Sevaletului.

Vera Dan, cunoscuta publicului din Cluj sau Bucuresti prin doua recente expozitii personale (galeria Danel din Cluj si galeria Orizont din Bucuresti), fire vesela si plina de viata, aduce in actuala expozitie si un ,,sertar cu amintiri” care completeaza descoperirile ”sevaletului calator” in lumea papadiilor, a ferestrelor cu flori sau cu copii, a batranilor, a unor obiecte vechi uitate prin camari… redescoperind scrisorile unor iubiri inca vii sau povestile unor jocuri din copilarie insotite de memoria unui timp chemat la raport, prezent Acum, prin gratia limbajului semnificat al picturii. Ferestrele sunt insemnate cu o fireasca Cruce, ridicand astfel realitatile ivite in lumina ochiului de geam la o dimensiune universala, vie. Sfera diafana si fragila in imaterialitatea ei, papadia, devine lumina, soare, galaxie, stea… acolo, minunea de pe marginea drumului care invita la visare, contemplare, inaltare. O umila cersetoare inconjurata de o ploaie de banuti de aur pe care nici nu-i vede, un tumul sectionat care ne arata comoara ascunsa venita din alte lumi, pictura ca poveste de descoperit. O pictura cu investigatii moderne, capabila sa descrie cu bucurie frumusetea unui obiect, culoarea unui borcan cu muraturi sau povestea secundelor pretioase care imblanzesc ”minutul cel neiertator”.

Eugenia Falcuta, fire tacuta si meditativa, cunoscuta publicului clujean prin lucrari de pictura foarte delicate, fin si minutios lucrate, este prezenta la diferitele expozitii, tabere de creatie, demonstrand o abordare neobisnuita a desenului, pentru care are vocatie. ”Sevaletul calator ” strunit de Eugenia Falcuta pare ca prefera acum spatiile si perspectivele unui oras asemeni batranului Cluj, cu ziduri mancate de timp, cu cerurile legate de sarme si cabluri, cu trecatori fara chip, singuratici sau in multimi de umbre… Umbrele unor banale blocuri care incadreaza cladiri mai modeste cu acoperisuri luminate, copaci desfrunziti cu ramuri vorbind despre infrangerile din viata oamenilor, ”perspective” frontale ale unor cladiri cu care suntem atat de obisnuiti incat le recunoastem fara a mai avea nevoie de detalii, un fragment din turnul catedralei, inclinat spre o deschidere mai modesta a unei curti vechi, cerul cu straturi de nori, scara unica de iesire din labirintul de case si micimi ale vietii. Daca ar fi doar atat, am putea crede ca substratul investigatiilor Eugeniei Falcuta in metafora densa de simboluri ale relatiei Uman-Urbane s-ar defini prin gravitate, austeritate, sentiment acut al metafizicului, ca decor al unui uman existential poate dramatic in consubstantialitatea sa cu zidurile claustrofobe… Si totusi, culoarea, supusa liniei desenului, are o transparenta aurie, asemanatoare diminetilor de noiembrie strapunse de raze de lumina, firesti, ca realizare aproape impresionista, cu umbre usor albastrii, transparente, orbind uneori ochii, de vesnic copil, ai artistei. Singular, un peisaj nocturn promite un viitor ciclu, o ”cercetare” a simbolurilor asociate lumilor interioare, infinite, mai bogate si mai libere.

Expozitia s-a deschis luni 12 nov.2012.

Marturisesc bucuria intalnirii cu universul interior al creatiei celor doua artiste, personalitati interesante care promit o evolutie deosebita, de mare valoare si sper ca imaginile de la vernisaj si reproducerile picturilor expuse vor bucura si vizitatorii virtuali ai expozitiei.

Margareta Catrinu, vineri 16 nov. 2012, Cluj

Pentru a vedea articolul original click AICI

Vera Dan

Dan Vera

Galeria “M.B.” Cluj-Napoca – “Sevaletul Calator”

Galeria “M.B.” Cluj-Napoca – “Sevaletul Calator”

Leave a Reply Cancel reply